Două mentalități, două moduri de a gestiona un grup!

de Florin STANCU · 8 noiembrie 2026

DOUĂ MENTALITĂȚI, DOUĂ MODURI DE A GESTIONA UN GRUP!

Am urmărit declarațiile lui Laurențiu Reghecampf după înfrângerea FCSB-ului cu Corvinul Hunedoara, scor 0-1.

„Dezamăgit total de atitudinea jucătorilor. Nu ai cum să joci în halul acesta. Jucătorii trebuie să înțeleagă că atunci când îmbracă tricoul acestei echipe trebuie să aibă un alt comportament. Probabil trebuia să schimb cinci jucători la pauză.”

La final, a spus și că suntem cu toții vinovați.

Îmi amintesc că, la venirea sa la FCSB, Reghecampf vorbea despre obiective ambițioase și promitea inclusiv o serie de 10 victorii consecutive. Fotbalul are însă propriile reguli, iar promisiunile trebuie confirmate pe teren.

Nu vreau să-l judec pe Reghecampf. Fiecare antrenor are propria filosofie și propriul mod de a gestiona momentele dificile. Dar declarațiile sale m-au făcut să mă gândesc la o diferență pe care am observat-o la Universitatea Craiova.

L-ați auzit vreodată pe Filipe Coelho să-și pună propriii jucători la zid după o înfrângere?

Eu nu-mi amintesc!

De fiecare dată când echipa a avut un rezultat nefavorabil, Coelho a ales să-și asume responsabilitatea. Nu a căutat vinovați în vestiar, nu a expus jucătorii în fața publicului și nu a încercat să-și salveze imaginea transferând responsabilitatea asupra lor.

Aici este, din punctul meu de vedere, o lecție importantă de management sportiv.

Un antrenor nu trebuie doar să pregătească echipa tactic și fizic. Trebuie să construiască un grup, să câștige încrederea jucătorilor, să-i protejeze în momentele grele și să le ceară responsabilitate în interiorul vestiarului.

Asta nu înseamnă că jucătorii nu trebuie criticați. Dimpotrivă! Trebuie să existe exigență, disciplină și respect pentru tricoul pe care îl îmbracă. Dar există o diferență între a corecta un jucător și a-l expune public.

Și atunci mă întreb: oare nu aici trebuie să căutăm și una dintre explicațiile pentru care fotbalul românesc a avut atât de puțină continuitate în performanță?

Am avut și avem antrenori români valoroși. Nu generalizez și nu spun că școala românească nu a produs tehnicieni buni. Dar cred că trebuie să învățăm și din mentalitatea școlii portugheze, din modul în care un antrenor își construiește relația cu vestiarul și își asumă responsabilitatea.

La Craiova, eu am ales să-l susțin pe Filipe Coelho încă de la venire. Nu pentru că este portughez, ci pentru că văd profesionalism, echilibru, seriozitate și o anumită eleganță în relația cu propriii jucători.

Iar rezultatele și trofeele obținute în această perioadă nu au venit întâmplător.

Un antrenor mare nu se vede numai în victoriile echipei, ci și în felul în care își protejează grupul atunci când lucrurile nu merg bine.

Aceasta este diferența pe care eu o apreciez la Filipe Coelho.

HAI, ȘTIINȚA! 💙🤍

Foto copertă: Laurențiu Reghecampf, Bahbouhe / Wikimedia Commons, CC BY 4.0.