Haideți să fim mai înțelegători cu ai noștri!

Dragi prieteni, suporteri ai Științei, dar și dumneavoastră, cei veșnic nemulțumiți, criticii de serviciu și, în special, vânătorii de greșeli, haideți să privim puțin lucrurile și dintr-o altă perspectivă!

În această seară, antrenorul Filipe Coelho a făcut, în opinia mea, un lucru foarte bun: a început cu jucătorii care au evoluat mai puțin în ultima perioadă. Și cred că a procedat corect! V-ați gândit câte meciuri au disputat acești băieți până acum? Aproximativ 26 de partide! V-ați gândit ce înseamnă să trăiești permanent între avioane, aeroporturi, autocare și hoteluri, să schimbi orașe și țări, să dormi în locuri diferite și apoi să intri din nou pe teren, la un nivel ridicat de efort și concentrare?

Credeți că este ușor să joci din trei în trei zile? Oboseala nu este doar fizică, ci și psihică. Iar atunci când lupți pe mai multe fronturi, gestionarea lotului devine esențială.

Eu cred că Filipe Coelho a gândit corect această rotație.

Nu am pierdut nimic în această seară! Și dacă am fi câștigat, victoria cu Dinamo din Cupa României ar fi fost la fel de importantă pentru calificarea mai departe. Am avut posesie, am avut ocazii și ne-a lipsit, în cele din urmă, șansa de a concretiza. Fotbalul înseamnă și asemenea seri. Dar haideți să ne punem o întrebare: dacă am fi început cu toți titularii, am fi câștigat sigur? Sau am fi putut obține același rezultat? Nimeni nu poate garanta acest lucru.

În schimb, exista riscul să plătim prețul efortului duminică, împotriva celor de la Botoșani, sau joia viitoare, în partida cu Egnatia. Sunt meciuri importante, iar obiectivul nostru trebuie să fie acela de a rămâne competitivi pe toate fronturile.

Au intrat și tinerii Băsceanu și Mihnea Rădulescu. A intrat și Nsimba. Pe cine ar mai fi trebuit să introducă antrenorul? Avem nevoie de un lot în care fiecare jucător să simtă că este important, că poate contribui și că are șansa de a demonstra ce știe.

Vă spun sincer: eu am încredere în toți jucătorii Universității Craiova, de la primul până la ultimul! Asta nu înseamnă că sunt perfecți sau că nu trebuie să corectăm greșelile. Înseamnă că trebuie să avem răbdare, să judecăm echilibrat și să nu transformăm fiecare rezultat care ne nemulțumește într-un motiv de a condamna întreaga echipă.

Și mai am o observație: cred că Tavares merită să joace mai mult. Are calitate, iar un jucător trebuie să primească încredere pentru a-și putea arăta adevăratul potențial.

Dragi suporteri, noi ne dorim trofee, ne dorim campionatul și vrem să mergem cât mai departe în Europa. Dar pentru a ajunge acolo avem nevoie de mai mult decât de talent. Avem nevoie de un lot unit, de un antrenor care să știe să gestioneze efortul, de încredere și, mai ales, de susținerea noastră.

Să fim critici atunci când este cazul, dar să fim și corecți! Să cerem performanță, fără să uităm câtă muncă se află în spatele ei.

Acești băieți poartă tricoul Științei și luptă pentru culorile noastre. Merită să fim alături de ei și atunci când lucrurile nu ies așa cum ne dorim.

Pentru că a fi suporter nu înseamnă să aplauzi doar când câștigi. Înseamnă să rămâi alături de echipă și în serile mai puțin reușite, cu încrederea că împreună putem ajunge acolo unde ne dorim cu toții.

HAI, ȘTIINȚA!

Cu echilibru, cu răbdare și cu încredere înainte!

Articol publicat inițial de Florin Stancu pe pagina sa de Facebook.